Decizia în acest caz a fost dată marți de o cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg.
Reclamantul, Ilie Andreșan, este născut în 1982 și locuiește la Luduș, județul Mureș. El a fost oprit de polițiști, în aprilie 2001, fiind suspectat că a furat o sumă de bani din casa șefului său. Aceasta l-a denunțat, inițial informal.
Potrivit reclamantului, polițiștii l-au ridicat atunci de pe stradă, l-au ținut încătușat la secție și l-au lovit, pentru a-l face să mărturisească furtul. Astfel, el a semnat o declarație în care mărturisea această faptă, după care a fost dus acasă la părinții lui, de unde polițiștii au confiscat suma de un milion de lei, pe care i-au predat-o direct șefului suspectului. Polițiștii, susține el, au continuat să îl bată, ca să spună unde a ascuns restul banilor. Nefăcând acest lucru, a fost dus din nou la secție și bătut, până când șeful său le-a cerut polițiștilor să îl elibereze, făcându-i-se milă de el. În 2 mai 2001, însă, angajatorul său a făcut și un denunț formal împotriva sa, astfel că Andreșan a fost din nou dus la secție și agresat, potrivit plângerii sale.
În octombrie 2001, reclamantul a dat o declarație la Poliția din Luduș privind acuzația de furt care i-a fost adusă, retractând declarația semnată în aprilie și acuzîndu-i pe cei doi agenți de poliție care l-au ridicat atunci că l-au bătut și l-au amenințat. Plângerea sa a fost înaintată unui procuror militar de la Târgu Mureș, fiind audiați doi martori, care au declarat că au văzut cum reclamantul a fost lovit de polițiști, precum și agenții de poliție și șeful lui Andreșan, care au negat acuzațiile. Procurorul a respins plângerea, pe motiv că reclamantul nu a furnizat dovezi ale vătămării și nu a apelat la un medic legist, notând și că nu a făcut, la momentul respectiv, o plângere. Andreșan a contestat decizia până când Înalta Curte de Casație și Justiție a respins apelul, în noiembrie 2004.
Între timp, Andreșan a fost inculpat pentru furt și achitat în martie 2005 de Tribunalul din Luduș, care a constatat că percheziția și confiscarea banilor din casa părinților pârâtului au fost ilegale și că acesta a semnat declarația de vinovăție sub presiunea exercitată de polițiști și de șeful său. De asemenea, Tribunalul a hotărât că Andreșan a fost suspus unor acte de violență, pe baza declarațiilor diferiților martori audiați.
Banii luați de polițiști din casa părinților lui Andreșan au fost returnați printr-o decizie din 11 iunie 2002 dată de procurorul care s-a ocupat de caz.
Cu toate că, pe baza deciziei Tribunalului Luduș care confirma abuzul Poliției, Andreșan putea cere redeschiderea cazului în țară, CEDO a admis sesizarea acestuia privind violarea articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ce interzice tortura și tratamentele sau pedepsele inumane sau degradante, și a hotărât ca staul român să îi plătească 10.000 de euro pentru prejudiciul moral și 300 de euro – cheltuieli de judecată.
Decizia luată de o cameră inferioară a CEDO nu este finală și poate fi contestată de oricare dintre părți în termen de trei luni, cu solicitarea judecării de către Marea Cameră. Din momentul în care devine finală, decizia trebuie pusă în aplicare într-un alt termen de trei luni.